concluzie
BMP vrea 100 de scriitori pe blog. Pe mine ma ia ameteala cind vad patru. Chiar asa. Cineva trebuie sa moara, mi-e frica de numerele cu sot. Dar cum unu-i deja chior am decis sa-l in pace. Pe ceilalti doi nu-i cunosc deci nu le pot dori moartea. Rezulta ca eu trebuie sa dau coltul. De ce am ajuns iar la taiatul de vene? Hai mai bine sa le cultiv.
Cineva trebuie sa se opreasca din postat.
Cineva trebuie sa se opreasca din postat.
Comentarii
- CUI, cuie, s.n. 1. Piesă mică, cilindrică sau în patru muchii, de metal sau de lemn, turtită la un capăt şi ascuţită la celălalt, cu care se fixează între ele diferite piese, care se bate în zid sau în lemn pentru a servi ca suport etc. ♢ (Tehn.) Cui spintecat = piesă de siguranţă formată dintr-o bucată de sârmă îndoită, cu un ochi la un capăt, care împiedică desfacerea piuliţelor. ♢ Expr. Cui pe (sau cu) cui se scoate = un rău face să uiţi răul anterior. (Fam.) A face (sau a tăia) cuie = a simţi frigul, a dârdâi de frig. A-i intra cuiva un cui în inimă = a se strecura în sufletul cuiva o teamă, o bănuială, o îndoială, o grijă etc. Cuiul lui Pepelea = drept abuziv pe care şi-l ia cineva, legându-se de un pretext, pentru a stingheri pe altul. ♦ Cuier simplu de perete. ♢ Expr. A-şi pune pofta în cui = a renunţa la o dorinţă, la un lucru râvnit. 2. Nume dat mai multor piese de metal sau de lemn asemănătoare ca formă cu un cui (1). – Lat. cuneus.
si eu am zis